{"id":46594,"date":"2022-08-01T12:45:18","date_gmt":"2022-08-01T12:45:18","guid":{"rendered":"https:\/\/dev.metos.global\/?page_id=46594"},"modified":"2025-03-13T08:40:40","modified_gmt":"2025-03-13T08:40:40","slug":"disease-models-banana","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/metos.global\/ro\/disease-models-banana\/","title":{"rendered":"Modele de boli - banane"},"content":{"rendered":"
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t

Banan\u0103<\/b> modele de boli\n<\/h2>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Banana este unul dintre cele mai importante fructe la nivel mondial. \u00cen forma sa dulce, ca Dollar Banana, \u0219i \u00een forma sa ne\u00eendulcit\u0103 de g\u0103tit, este o parte principal\u0103 a dietei oamenilor care tr\u0103iesc \u00een \u021b\u0103rile tropicale. De la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, banana a \u00eenceput s\u0103 devin\u0103 cel mai important fruct comercializat la nivel mondial. Bananele produse \u00een America Central\u0103 \u0219i \u00een Caraibe au \u00eenceput s\u0103 fie exportate \u00een SUA \u0219i \u00een Europa. \u00cen prezent, banana este o parte important\u0103 a bazei de fructe a \u021b\u0103rilor industriale. Odat\u0103 cu cre\u0219terea veniturilor \u00een China \u0219i \u00een Europa de Est, noile pie\u021be genereaz\u0103 noi cereri de banane.<\/p>

Exist\u0103 dou\u0103 aspecte importante\u00a0bolile de p\u0103tare a frunzelor<\/u> \u00een banane:\u00a0Sigatoka galben\u0103 \u0219i Sigatoka neagr\u0103<\/u>. Sigatoka galben\u0103 cauzat\u0103 de ciuperca Mycosphaerella musicola s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een toate zonele de cultivare a bananelor, \u00een timp ce Sigatoka neagr\u0103 cauzat\u0103 de ciuperca M. fijiensis var. difformis<\/em>\u00a0a fost g\u0103sit \u00een Fiji. Sigatoka neagr\u0103 prezint\u0103 o virulen\u021b\u0103 mult mai mare dec\u00e2t Sigatoka galben\u0103 \u0219i, din acest motiv, a devenit cea mai important\u0103 boal\u0103 a bananelor \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor produc\u0103toare de banane.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t

SIGATOKA NEGRU -<\/br>Mycosphaerella Fijiensis<\/em><\/a><\/h2>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\tEchipament recomandat<\/span>\n\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t

Boala Sigatoka neagr\u0103<\/h2>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Lucrarea se bazeaz\u0103 pe urm\u0103toarele dou\u0103 articole:<\/p>

- <\/strong>Boala Black Leaf Streak;<\/span>\u00a0Pests and Diseases of American Samoa Number 10, American Samoa Community College Community & Natural Resources Cooperative Research & Extension. 2004
- <\/strong>Sigatoka neagr\u0103 Un fir \u00een cre\u0219tere la cultivarea bananelor;<\/span>\u00a0Douglas H. Mar\u00edn, Del Monte Fresh Produce; Ronald A. Romero, Chiquita Brands; Mauricio Guzm\u00e1n, National Banana Corporation of Costa Rica; Turner B. Sutton, North Carolina State University, Raleigh<\/p>

Black leaf streak (BLS), sau \"Sigatoka neagr\u0103\", este cea mai d\u0103un\u0103toare boal\u0103 foliar\u0103 a bananelor din \u00eentreaga lume. Majoritatea zonelor tropicale \u0219i subtropicale sunt afectate, cu pierderi raportate de 30-50%. Primul caz de BLS \u00een Pacific a fost semnalat \u00een urm\u0103 cu 40 de ani \u00een Valea Sigatoka, Fiji. Majoritatea fungicidelor utilizate \u00een produc\u021bia de banane sunt destinate combaterii BLS. Banana \"Williams\" de tip Cavendish, cultivat\u0103 de majoritatea cultivatorilor comerciali, este foarte sensibil\u0103 la aceast\u0103 boal\u0103 fungic\u0103. Plantele infectate au mai pu\u021bine frunze, ceea ce duce la fructe mai pu\u021bine \u0219i mai mici, la o recolt\u0103 \u00eent\u00e2rziat\u0103, la o coacere prematur\u0103 \u0219i la fructe de calitate inferioar\u0103.<\/p>

Impactul poten\u021bial<\/strong><\/h3>

Sigatoka neagr\u0103 provoac\u0103 distrugerea \u021besutului frunzelor de bananier, ceea ce afecteaz\u0103 capacit\u0103\u021bile fotosintetice ale plantei \u0219i poate reduce produc\u021bia cu p\u00e2n\u0103 la 50%. Sigatoka neagr\u0103 este unul dintre principalii factori responsabili pentru declinul industriilor de export de banane din \u021b\u0103rile din Pacificul de Sud. Planta\u021biile comerciale care produc banane pentru export trebuie s\u0103 men\u021bin\u0103 un program costisitor de pulverizare cu fungicide pentru a controla sigatoka neagr\u0103 \u0219i au fost criticate din considerente legate de mediu \u0219i de s\u0103n\u0103tatea uman\u0103. Cu toate acestea, dac\u0103 nu sunt controlate, fructele produse pe plantele bolnave se pot coace prematur \u00een timpul transportului \u0219i pot cauza pierderi suplimentare. Ravagiile bolii au fost controlate prin pulveriz\u0103ri chimice \u00een anii urm\u0103tori (15-17 aplic\u0103ri de fungicide), dar acest lucru a crescut considerabil costul de produc\u021bie.<\/p>

Plante afectate<\/strong><\/h3>

Simptomele clare ale sigatoka neagr\u0103 au fost \u00eenregistrate doar pe\u00a0Musa<\/em>\u00a0(Banane),\u00a0Musa paradisiaca<\/em>\u00a0(Plantain),\u00a0Musa acuminata<\/em>\u00a0(Banan\u0103 s\u0103lbatic\u0103) \u0219i\u00a0Musa acuminata<\/em>\u00a0(subsp.\u00a0bantesii<\/em>\u00a0\u0219i subsp.\u00a0zebrina<\/em>). Soiurile difer\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te reac\u021bia lor la agentul patogen. Imunitatea nu este cunoscut\u0103 \u0219i este posibil ca \u0219i alte specii \u0219i subspecii s\u0103lbatice de\u00a0Musa<\/em>\u00a0sunt infectate, dar boala nu se dezvolt\u0103 semnificativ.\u00a0Mycosphaerella fijiensis<\/em>\u00a0poate ataca, de asemenea, semin\u021bele de banane s\u0103lbatice.<\/p>

Sezonul de apari\u021bie<\/strong><\/h3>

Sporii de sigatoka neagr\u0103 se formeaz\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u00een timpul verilor tropicale \u0219i subtropicale sau \u00een condi\u021bii de\u00a0umiditate ridicat\u0103 \u0219i precipita\u021bii<\/u>, mai ales dac\u0103 exist\u0103 o pelicul\u0103 de ap\u0103 liber\u0103 pe frunze. Principalul mijloc de r\u0103sp\u00e2ndire este prin sp\u0103larea sau \u00eempr\u0103\u0219tierea sporilor prin ploaie, dar mai t\u00e2rziu, \u00een cursul dezvolt\u0103rii bolii, sporii sunt, de asemenea, evacua\u021bi cu for\u021ba \u00een curen\u021bii de aer. Infec\u021bia se produce pe cele mai tinere frunze ale plantei \u00een timpul \u0219i imediat dup\u0103 desf\u0103\u0219urare, dar frunzele mai b\u0103tr\u00e2ne sunt mai favorabile dezvolt\u0103rii bolii. Simptomele vizuale evidente apar la aproximativ 15-20 de zile dup\u0103 infec\u021bia ini\u021bial\u0103.<\/p>

Simptomele<\/strong><\/h3>

Primele simptome evidente ale infec\u021biei frunzelor sunt linii scurte, de culoare brun-ro\u0219iatic\u0103, cu o lungime de aproximativ 2 mm. Liniile se transform\u0103 \u00een dungi brune de 20-30 mm lungime care se l\u0103rgesc \u00een pete eliptice, brune pe fa\u021ba inferioar\u0103 a frunzei, negre pe fa\u021ba superioar\u0103. Petele sunt u\u0219or \u00eenfunda\u021bi \u0219i sunt \u00eenconjurate de un halou g\u0103lbui. Apoi, centrul petei mari devine gri, m\u0103rginit de o linie neagr\u0103 \u0219i de un halo galben. \u00cen cele din urm\u0103, petele se unesc, ucig\u00e2nd frunza.<\/p>

Epidemiologie<\/strong><\/h3>

At\u00e2t conidiile, c\u00e2t \u0219i ascosporii joac\u0103 un rol \u00een r\u0103sp\u00e2ndirea bolii. Conidiile se formeaz\u0103 \u00een condi\u021bii\u00a0de umiditate ridicat\u0103<\/u>, mai ales dac\u0103 exist\u0103 o pelicul\u0103 de ap\u0103 liber\u0103 pe frunze. Acestea se formeaz\u0103 \u00een timpul dezvolt\u0103rii primelor stadii ale bolii (\u00een special \u00een timpul stadiului 2 al liniu\u021bei, stadiului 3 al stria\u021biei \u0219i stadiului 4 al petelor). Principalele mijloace de dispersie sunt ploaia \u0219i stropirea; conidiile nu sunt deta\u0219ate de v\u00e2nt. Conidiile sunt asociate \u00een principal cu r\u0103sp\u00e2ndirea local\u0103 a bolii \u0219i sunt importante \u00een perioadele de umiditate ridicat\u0103, cu roua abundent\u0103 \u0219i frecvent\u0103 \u0219i cu ploi intermitente.<\/p>

Pentru c\u0103\u00a0M. fijiensis<\/em>\u00a0produce relativ pu\u021bine conidii, ascosporii sunt considera\u021bi a fi mai importan\u021bi \u00een r\u0103sp\u00e2ndirea Sigatoka neagr\u0103 (4,20). Cu toate acestea, Jacome et al. (10) au afirmat c\u0103 conidiile sunt capabile s\u0103 provoace cantit\u0103\u021bi semnificative de boal\u0103, iar simptomele bolii sunt identice cu cele provocate de infec\u021bia cu ascospori. El a indicat c\u0103 conidiile devin mai importante \u00een timpul perioadelor secetoase, c\u00e2nd dezvoltarea bolii este \u00eent\u00e2rziat\u0103 din cauza prezen\u021bei unor condi\u021bii climatice mai pu\u021bin favorabile (10). Ascosporii sunt principalul mijloc de\u00a0dispersie pe distan\u021be mai mari<\/u>\u00a0\u00een interiorul planta\u021biilor \u0219i \u00een zone noi \u0219i reprezint\u0103 mijlocul obi\u0219nuit de r\u0103sp\u00e2ndire \u00een timpul perioadelor prelungite de vreme umed\u0103 (3,4,6,10, 11,15).<\/p>

Ascosporii sunt produ\u0219i \u00een pseudotecii din leziunile mature, care sunt frecvente pe frunzele mai b\u0103tr\u00e2ne ale plantei sau pe frunzele moarte care zac pe sol. Meredith \u0219i Lawrence (14) au raportat c\u0103 pseudotecii sunt produ\u0219i pe ambele fe\u021be ale suprafe\u021bei frunzelor, dar un num\u0103r mai mare este prezent pe suprafa\u021ba adaxial\u0103. Dimpotriv\u0103, Gauhl et al. (6) au constatat c\u0103 pe suprafa\u021ba abdominal\u0103 a frunzei se produc mai multe pseudotecii \u0219i ascospori. De\u0219i Burt et al. (2) au constatat c\u0103 aproximativ 4,5 ascospori sunt elibera\u021bi pe pseudotecium, acest num\u0103r pare foarte mic av\u00e2nd \u00een vedere concentra\u021bia mare de inocul prezent\u0103 \u00een aer \u00een urma ploii (4).<\/p>

Eliberarea de ascospori<\/strong><\/h3>

Necesit\u0103 prezen\u021ba o pelicul\u0103 de ap\u0103 provenit\u0103 din ploaie sau rou\u0103<\/u>\u00a0care \u00eembib\u0103 pseudotecile \u0219i are ca rezultat ejectarea for\u021bat\u0103 a ascosporilor prin stratul limit\u0103 al frunzei, unde sunt diseminate de curen\u021bii de aer (15,20).\u00a0Maturarea pseudotecii necesit\u0103 satura\u021bie<\/u>\u00a0din \u021besuturile frunzelor moarte timp de aproximativ 48 de ore (3,4,7,10,11,15). \u00cen condi\u021biile hawaiiene, concentra\u021biile de ascospori au crescut \u00een timpul nop\u021bii, au fost maxime \u00een jurul orei 0600 \u0219i au sc\u0103zut semnificativ \u00een timpul zilei. \u00cen zilele ploioase, concentra\u021biile maxime au avut loc la scurt timp dup\u0103 \u00eenceperea ploii. Cre\u0219terile sezoniere ale concentra\u021biilor medii zilnice de ascospori sunt asociate cu cre\u0219terea precipita\u021biilor \u0219i a umidit\u0103\u021bii relative (15). Gauhl (4), lucr\u00e2nd cu banane, a raportat rezultate similare \u00een condi\u021biile din Costa Rica. \u00cen timp ce Meredith et al. (15) nu au g\u0103sit dovezi c\u0103 produc\u021bia sau eliberarea de ascospori a fost afectat\u0103 de temperaturile minime, Gauhl (4) a determinat c\u0103 exist\u0103 o reducere a produc\u021biei de inocul \u00een timpul lunilor mai uscate (sau mai pu\u021bin ploioase) ale anului \u00een zona Caraibelor din Costa Rica, care este, de asemenea, sezonul cu cele mai sc\u0103zute temperaturi. Ascosporii sunt dispersa\u021bi de v\u00e2nt; cu toate acestea, dispersia pe distan\u021be lungi este limitat\u0103 la c\u00e2teva sute de kilometri din cauza sensibilit\u0103\u021bii lor la radia\u021biile ultraviolete (17). Nu a fost demonstrat\u0103 o rela\u021bie consecvent\u0103 \u00eentre desc\u0103rcarea ascosporilor \u0219i dezvoltarea bolii, limit\u00e2nd astfel utilitatea capt\u0103rii sporilor pentru prognoza bolilor (5,11). Ascosporii sunt depozita\u021bi \u00een principal pe suprafa\u021ba inferioar\u0103 a frunzei \u00een timpul desf\u0103\u0219ur\u0103rii unei frunze noi, produc\u00e2nd un model de infec\u021bii \u00een band\u0103 pe partea care este expus\u0103 prima dat\u0103, ceea ce reflect\u0103 depunerea crescut\u0103 de spori pe frunza cilindric\u0103 de candela \u00een timpul desf\u0103\u0219ur\u0103rii acesteia, spre deosebire de \u00eentreaga lam\u0103 deschis\u0103 a frunzei. \u00cen consecin\u021b\u0103, cele mai multe infec\u021bii apar pe suprafa\u021ba abdominal\u0103 a frunzelor (3,7).<\/p>

Infec\u021bie<\/strong><\/h3>

Tuburile germinative au nevoie de aproximativ 48 p\u00e2n\u0103 la 72 de ore pentru a p\u0103trunde \u00een stomate (1,20), de\u0219i ciuperca poate cre\u0219te epifit\u0103 pe suprafa\u021ba frunzelor timp de p\u00e2n\u0103 la 6 zile \u00eenainte de a p\u0103trunde efectiv \u00een frunze (1).\u00a0Infec\u021bie reu\u0219it\u0103<\/u>\u00a0este promovat\u0103 de o extindere a\u00a0perioadele de umiditate ridicat\u0103 \u0219i prezen\u021ba apei libere pe frunze<\/u>\u00a0(3,7,13). Germinarea maxim\u0103 are loc atunci c\u00e2nd exist\u0103 ap\u0103 liber\u0103. Conidiile germineaz\u0103 \u00eentr-un interval mai larg de umiditate relativ\u0103 (92 p\u00e2n\u0103 la 100%) dec\u00e2t ascosporii (98 p\u00e2n\u0103 la 100%). Efectul\u00a0temperatur\u0103<\/u>\u00a0asupra germina\u021biei poate fi caracterizat\u0103 printr-o func\u021bie de r\u0103spuns p\u0103tratic\u0103, cu un optim estimat de 26,5\u00b0C (10). Stover (21) a observat o cre\u0219tere maxim\u0103 a tuburilor germinative de ascospori la\u00a026 p\u00e2n\u0103 la 28\u00b0C<\/u>\u00a0dup\u0103 24 de ore de incuba\u021bie. Jacome \u0219i Schuh (8,9) au raportat c\u0103 frunzele mai b\u0103tr\u00e2ne sunt mai sensibile; cu toate acestea, E. Bureau (comunicare personal\u0103) \u0219i Romero (18) au observat c\u0103 frunzele mai tinere sunt mai sensibile (de la prima la a treia) dec\u00e2t cele mai b\u0103tr\u00e2ne.<\/p>

Perioada de incuba\u021bie<\/strong><\/h3>

Timpul dintre infec\u021bie \u0219i apari\u021bia simptomelor variaz\u0103 \u00een func\u021bie de condi\u021biile meteorologice \u0219i de sensibilitatea plantelor (68). La bananieri, se estimeaz\u0103 c\u0103 momentul infect\u0103rii frunzelor coincide cu apari\u021bia unei noi frunze din v\u00e2rful pseudostemului (20). \u00cen condi\u021bii foarte favorabile \u00een Costa Rica \u0219i cu o gazd\u0103 susceptibil\u0103, se poate observa c\u0103\u00a0perioada de incuba\u021bie<\/u>\u00a0poate fi de 13-14 zile, \u00een timp ce \u00een perioadele cu vreme nefavorabil\u0103, durata perioadei de incuba\u021bie se poate prelungi p\u00e2n\u0103 la 35 de zile. Rapoarte similare exist\u0103 \u00een Nigeria, pe plantain (16). \u00cen timpul sezonului ploios, perioada de incuba\u021bie a fost de 14 zile, dar \u00een sezonul uscat a fost de 24 de zile. Durata perioadei de incuba\u021bie variaz\u0103, de asemenea, \u00een func\u021bie de sensibilitatea cultivarului la M. fijiensis. Perioada de incuba\u021bie a fost de 26,2 \u0219i, respectiv, 25,1 zile la soiurile FHIA 1 \u0219i FHIA 2, doi hibrizi sintetici tetraploizi dezvolta\u021bi de FHIA, \u00een compara\u021bie cu 22,4 zile la soiul sensibil Grande Naine (19).<\/p>

Dup\u0103 ce p\u0103trund \u00een frunz\u0103, hifele de <M. fijiensis<\/em>\u00a0colonizeaz\u0103 celulele adiacente timp de aproximativ 7 zile, f\u0103r\u0103 a prezenta semne de perturbare a celulelor. Hifele vegetative pot ie\u0219i din stomate \u0219i se pot dezvolta pe suprafa\u021ba frunzei \u0219i pot p\u0103trunde \u00een stomatele adiacente sau pot produce conidiofori \u0219i conidii. Aceast\u0103 cre\u0219tere epifit\u0103 permite ciupercii s\u0103 colonizeze \u021besutul foliar adiacent, ceea ce duce la dezvoltarea rapid\u0103 a simptomelor (4,20).\u00a0M. fijiensis<\/em>\u00a0are o capacitate mai mare de a p\u0103trunde \u00een mai multe stomate dec\u00e2t\u00a0M. musicola<\/em>, ceea ce duce la o p\u0103tare mai mare dec\u00e2t \u00een cazul primului agent patogen (20).<\/p>

Perioada latent\u0103<\/strong><\/h3>

De\u0219i conidiile pot fi produse \u00een leziuni care prezint\u0103 simptome timpurii de\u00a0M. fijiensis<\/em>\u00a0\u0219i contribuie la epidemie, perioada de laten\u021b\u0103 este definit\u0103 de momentul \u00een care ciuperca \u00eencepe s\u0103 produc\u0103 leziuni cu pseudotecii \u0219i ascospori maturi, care reprezint\u0103 principala surs\u0103 de inoculum. Ca \u0219i perioada de incuba\u021bie, perioada de laten\u021b\u0103 variaz\u0103, de asemenea, \u00een func\u021bie de condi\u021biile meteorologice, de sensibilitatea gazdei \u0219i de intensitatea infec\u021biilor. Perioada de laten\u021b\u0103 a variat de la 25 de zile \u00een timpul sezonului ploios (iunie-decembrie) la 70 de zile \u00een timpul sezonului uscat la Guapiles, Costa Rica. Atunci c\u00e2nd vremea este foarte favorabil\u0103 desc\u0103rc\u0103rii ascosporilor \u0219i infec\u021biei, multe infec\u021bii apar pe frunze. Atunci c\u00e2nd infec\u021biile sunt dense, acestea se unesc rapid \u00eentr-un stadiu foarte timpuriu de dezvoltare, acceler\u00e2nd apari\u021bia petelor mature care se caracterizeaz\u0103 prin prezen\u021ba pseudotecilor \u0219i a ascosporilor (22). \u00cen aceste condi\u021bii, frunzele sunt rapid \u0219i grav afectate. Perioada de laten\u021b\u0103 variaz\u0103, de asemenea, \u00een func\u021bie de nivelul de rezisten\u021b\u0103. De exemplu, timpul de la apari\u021bia frunzelor p\u00e2n\u0103 la apari\u021bia primului simptom al petelor mature \u00een acelea\u0219i condi\u021bii naturale pentru cultivarul Currar\u00e9, o banan\u0103 de g\u0103tit apar\u021bin\u00e2nd subgrupului plantain, a fost de 44 de zile, comparativ cu 34 de zile pentru cultivarul Valery, o banan\u0103 apar\u021bin\u00e2nd subgrupului Cavendish (4). Termenul \"timp de dezvoltare a bolii\" este utilizat pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een literatura de specialitate privind bananele de la tropice pentru a se referi la perioada de laten\u021b\u0103 \u0219i este definit ca fiind timpul dintre infec\u021bie \u0219i formarea petelor mature. Un alt termen frecvent utilizat \u00een literatura de specialitate \u00een domeniul bananierului este \"timpul de evolu\u021bie a simptomelor\" sau \"perioada de tranzi\u021bie\", care reprezint\u0103 timpul dintre primele simptome \u0219i apari\u021bia petelor mature (6). Timpul de evolu\u021bie a simptomelor ofer\u0103 o bun\u0103 indica\u021bie a rapidit\u0103\u021bii cu care boala progreseaz\u0103 pe frunze.<\/p>

Literatur\u0103:<\/em><\/p>